Diciottani (18 anni)

E ammu arrivatu all’età maggiori: Diciottu!
Auguri Brava! Questi sontu Diciottanni,
passati ccsussì, alli mentri di quiri ggiurni tra lu Natali e lu capudannu.

‘Na meta ambiziosa, crisci, la vita ti passa nnanzi,
e tu divienti subbutu subbutu granni,
ma po’ ti viti intra e ti sienti ‘ncora vagnona, cu ccé fatica, cce affanni!

Cu mi faci nu segnu, nu fischu, curu ca è già capitu comu va la vita,
A mi mi pari solo na longa ‘nchinata,
nu viaggiu (ini ‘nglesi, nu travel) ncasinatu, io dicu nu casinu travagghiatu.

Nu percosi a ostacoli interminabile,
Ddo’ già la prima tappa ti faci responsabile e ti ddumanni:

Sapi ci eti capaci cu risponni alli sciurnati giurnu pi giurnu, alli miserie, alle situazioni serie?
Alli uai fiacchi, alli sorpresi,
Alli tuertu, sapi risponnniri? E alli offese?
Sapi cce scola, cce futuru, sapi ci eti forti,
Sapi ci cancià strada, e ce faci ci si metti mmienzu la mala sorti.
Sapi ci sapi.

Ma sarà ca è megghiu cu no ci pensu.
Armenu osci. Noni qualche giurnu doppu lu compleannu
Ca già la festa di la classi me lassata cu li pienzieri
paru paru l’urtumu di l’annu.
Mu è assa veramenti lu dannu!
E no’ ti dicu na buscia ci cra’ mi vogghiu azzu megghiu doppu na’ binchiata di suennu.
Cu na prighiera subbutu subbutu: cu trovu ‘na rascioni bbona, ‘na luci diversa, ‘na realizzazioni nova.

Mi azzu e vesciu chiaru, cu nu cori
Ca busca nu segnu propiziu, nu picca di giudiziu
E speriamu cu rrivamu ‘mprima a giugnu, cu spiccia la scola,
e po’ ci sapi, cu sia ‘nu buon iniziu.

(San Vito dei Normanni, BR. 29 Dicembre 2002)